Un dans....

Iti mai amintesti? Nu cred ca ai acordat importanta..... Poate pentru tine a fost un joc, dar pentru mine cu siguranta a fost mai mult.... Desi nu stii si nu cred ca vei afla vreodata, si din nou ma aflu intr-un conflict..... Inima imi spune sa fiu sincera, sa vin la tine, sa iti spun ca vreau sa vorbim, sa ma uit in ochii tai si sa iti spun:- Te plac, din acea seara ma gadesc doar la tine, imaginea ta, acele intamplari, ma bantuie! Nu stiu ce simti tu, dar eu am vrut sa iti spun toate astea pentru a stii ca am incercat, pentru ca nu vreau sa imi acord sansa de a regreta ce nu am facut. Dupa asta nici nu stiu daca as mai avea curajul sa raman in fata lui, mai mult ca sigur as face-o doar sa stiu ce se va intamla mai departe. Creierul imi spune sa par distanta, neinteresata, sa nu ii acord ocazia de a imi face rau..... Asa ca practic nu m-am implicat, am facut in asa fel incat sa para ca nu imi pasa. Imi e frica, desi in fiecare zi il caut cu privirea ...... Cred ca am renuntat.... Oricum nu pare genul de om care sa stie sa iubeasca sau sa vrea... Sunt constienta ca fiecare are dezamagirile lui, de aceea mie imi este frica iar el pare acel Don Juan insensibil, afemeiat si desgustator.... Dar eu in acea seara am vazut altceva ...... Dar cred ca m-am inselat si probabil nu voi afla niciodata.